O lecție de viață (II) – ”Cine-a spus că mă retrag după Olimpiadă?”

AP Photo/Kevork Djansezian

Discuția cu gimnasta Cătălina Ponor mi-a dezvăluit o sportivă puternică, ambițioasă, realistă și pregătită să facă față oricărei încercări care s-ar putea ivi în restul parcursului său competițional.16 ani de pregătire în sala de antrenament, 5 ani de competiții, 4 ani de pauză, 3 medalii de aur la Jocurile Olimpice, 5 medalii de aur la Europene, numeroase medalii de argint și bronz și un vis de revenire, așa arată în cifre viața gimnastei de 24 de ani.

În anul 2007, când a decis să se retragă din viața competițională, Cătălina Ponor a ratat șansa de a lua parte la cea de-a doua ediţie a Jocurilor Olimpice din cariera sa, cea de la Beijing. Poate și de aceea, gimnasta dă totul în lunile ce trec până la participarea de la JO din această vară de la Londra.

În ultima parte a interviului, Cătălina mi-a vorbit despre așteptări, neîmpliniri, sacrificiul pe care este pregătită să-l înfrunte și spulberă știrea conform căreia Jocurile Olimpice vor încheia cariera sa sportivă.

– După un număr atât de mare de medalii, a fost vreun moment în care ți-ai spus „am trecut numele meu în cartea marilor sportivi, ce vine după nu mai contează”?

– Niciodată! După ce am câștigat cele 3 medalii olimpice am avut pretenții mai mari de la mine, să nu mă fac de râs.

Cum reacționează o mare campioană atunci când medalia nu este una de aur?

– Eu pentru fiecare medalie de argint sau de bronz am plâns în hohote până în zori.

Cât din decizia ta de a reveni este strâns legată de JO de la Londra din acest an și de dorința de a-ți încheia cariera competițională în plină glorie?

– Am revenit 100% ca să fac această olimpiadă și orice aș păți (accidentare, neînțelegere), orice, nimic nu mă mai face să dau înapoi să ajung acolo pentru a face a doua olimpiadă și de ce nu, dacă mă ajută Dumnezeu, să iau și o medalie, fie ea și de argint sau de bronz.

Știu că în 2004 plecai spre Atena cu gândul de a aduce aurul, cu ce dorință vei pleca spre Londra?

– Sigur că îmi doresc aurul și de această dată, dar având în vedere că au trecut niște ani de pauză, plus vârsta și alți factori, sunt mulțumită dacă ies pe podium. Să-i mai lăsăm și pe cei mici să culeagă câte o medalie de aur. Pe mine, în momentul de față mă interesează să luăm aur cu echipa și cred eu că ușor, ușor ne putem bate pentru ea.

Indiferent de rezultatele de la Olimpiadă rămâi un nume în elita gimnasticii românești. Ce nu-ți dorești să se întâmple legat de această competiție?

– Să mă accidentez, orice dar nu asta. Dacă mă accidentez, pe cuvânt că îmi iau mâna sau piciorul în dinți și așa am să concurez.

– Ce va fi pentru Cătălina Ponor dincolo de Olimpiadă?

– Nu am nimic planificat momentan. Sincer, peste 7, 8 luni tot în sala de antrenament mă văd.

– Exercițiu de imaginație. 13 august 2012, s-a tras cortina peste Olimpiada de la Londra, ce titlu ai vrea să dau unei știri despre participarea ta?

– „Istorie repetată!”

După nume mari în acest sport, după supremația pe plan mondial, cum se vede din locul în care stai acum gimnastica românească de mâine?

– Aș putea spune cu speranțe. Peste timp, sper să am dreptate și să nu mă înșel.

Tot mai puțini copii sunt îndrumați către acest sport, condițiile sunt tot mai dificile, ce ar sta la baza unei decizii de a pleca din țară pentru a antrena o echipă străină?

– Orice motiv, de la bani până la cazare și respect.

– Rupându-ne puțin de viața ta sportivă, după atâtea ore de pregătire și de focusare doar pe această activitate, ce-i rămâne unei tinere de 24 ani să facă în plan social, relațional, familial? Cât timp are pentru acest aspect?

– Adevărul este că nu am timp, având în vedere că 24 din 24 de ore stau în sală și în cameră. Excepție face doar ziua de duminică, atunci când avem zi liberă. Prea multe în cameră nu am ce face decât să ascult muzică, să mă uit la tv, să mai citesc câte o carte sau să fac curat.

Dacă pe plan profesional ai un regret foarte mare, care este acela?

– Că nu am reușit să devin campioană mondială, dar poate că așa îmi este scris și deja m-am obișnuit cu gândul acesta. Dumnezeu le așază cum vrea și sincer îi mulțumesc că mi-a dat talent și am reușit să îl fructific în fiecare zi și din ce în ce mai mult.

Dacă ieri ţi-aş fi cerut să spui două cuvinte despre Covasna care ar fi fost acelea?

– Că îmi doresc să vizitez acest judeţ. Din păcate, datorită lipsei de timp, nu am reușit să văd o mare parte din România.

Sursa: CovasnaMedia.ro

Advertisements

One response to “O lecție de viață (II) – ”Cine-a spus că mă retrag după Olimpiadă?”

  1. Nikki 24 January, 2012 at 5:32 pm

    Catalina, you are my mentor and hero,and I miss you so very much! I wish you could of seen me in Vegas. I love you and hope you are well? Good luck….xoxoxo Nikki

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: